Sa facem
cunoscuta valoarea
masinilor clasice
 
  Jaguar XJ6/12 - Un adevarat gentleman
Jaguar XJ6/12 - Un adevarat gentleman La mijlocul anilor 60, in gama constructorului britanic Jaguar cu sediul la Coventry, existau numeroase modele de berline ca MK II, S-Type, MK X, 420, 420G unele dintre ele uzate moral si care faceau prin diversitatea lor, ...mai mult
  Ford Mustang - un clasic in viata
Ford Mustang - un clasic in viata La inceputul anilor ′60, piata auto americana era inca dominata de automobile cromate de dimensiuni generoase avand motoare cu capacitati foarte mari si care defilau maiestuos prin fata admiratorilor pe marile ...mai mult
  Fiat 125 - O berlina familiala sigura cu performante aproape sportive
Fiat 125 - O berlina familiala sigura cu performante aproape sportive In primavara anului 1966, pana la realizarea proiectului “132” care trebuia finalizat pana la inceputul anilor '70, conducerea din acea perioada a firmei italiene Fiat cu sediul la Torino i-a incredintat inginerului Dante Giacosa ...mai mult
  Volvo P1800 - "Masina Sfantului"
Volvo P1800  - Volvo 1800 este cel mai clasic automobil sport produs de Volvo. Automobilul are un aspect placut, cu multe linii curbe si si fine, iar cele doua cozi clasice anilor 50-60 care atrag instantaneu privirea. In special linia joasa a cabinei ...mai mult
Acasa » Articol » Volvo P1800 - "Masina Sfantului"
Fri, 1 Jun 2007 14:27:00

Volvo P1800 - "Masina Sfantului"

 

 

 

Volvo P1800 este cel mai clasic automobil de sport produs de Volvo. Automobilul are un aspect placut, cu multe linii curbe si si fine, iar cele doua cozi clasice anilor 50-60 atrag instantaneu privirea. In special linia joasa a cabinei ii confera un plus de sportivitate si dinamism. Proiectul lui 1800  are radacini din 1957, fabrica dorindu-si un model sport care sa stearga insuccesul avut cu modelul P1900, un roadster din fibra de sticla, vandut numai in 68 de exemplare

Proiectul a fost condus de Helmer Peterson, creatorul modelului P 444 un alt model care a avut o cariera frumoasa. Volvo a ales oferta de design de la Pietro Frua si a dat liber la primele 3 prototipuri P958 X1, x2 six3. Ulterior s-a aflat ca Pelle Petterson, fiul lui Helmer si care lucra la Frua ca desenator a fost creatorul acestui frumos coupe. Conducerea firmei a tinut aceasta informatie confidentiala, originea italiana a proiectului fiind preferata din ratiuni comerciale.

Urmatorul pas era gasirea unui fabricant, capacitatea uzinei de la Goteborg nu permitea introducerea unei noi linii de productie. S-au purtat discutii intense cu Karman Ghia care a fost de acord sa preia productia coupeului, dar dupa cateva luni s-au razgandit la presiunile lui VW, cel mai inportant client al lui Karman, care vedeau in aceasta masina un nou concurent. Dupa alte cautari nereusite , soarta proiectului ajunsese incerta. Dupa alte tatonari a fost aleas Jensen Motors din Marea Britanie a carei productie era sub capacitate. A fost agreat un contract pentru 10 mii de exemplare. 

Primele imagini ale coupe-ului au fost publicate in mai 1959, iar prima aparitie publica a fost la Salonul Auto de la Bruxelles en ianuarie 1960, urmeaza apoi salonul auto de la New York iar in toamna expus pentru prima data in Franta, octombrie la Salonul Auto de la Grand, Palais. Volvo 1800 era conceput pe platforma lui 122, o berlina care si-a dovedit robustetea de-a lungul anilor. Motorul adoptat era un 4 cilindri de 1778 cc, 100CP la 5500 rot/min, alimentat de doua carburatoare orizontale SU. Cutia de viteze era cu 4 trepte plus un overdrive comandat electricb(practic a cincea viteza) care asigurau o viteza de 170 Km/h. Inca de atunci Volvo a prevazut coupe-ul cu centuri de siguranta in trei puncte. Dar productia nu va incepe decat in in mai 1961.

Din contractul initial de 10 mii, nu se vor fabrica decat 6.000 de exemplare in Marea Britanie. Cauza majora a constituit-o deficientele in controlul de calitate, fapt care a determinat firma sa transfere productia la uzinele din Goteburg. Incepand cu exemplarul 6001 P1800 se transforma in 1800 S, sufixul "S" insemnand Suedia. 

Volvo 1800 a beneficiat si de o imensa publicitate prin intermediul serialului "The Saint". Realizatorii acestui serial au cautat un automobil pentru interpretul principal Roger Moore care juca rolul lui Simon Templar, alias Sfantul. Alegerea initiala s-a orientat catre Jaguar, dar conducerea companiei nu a fost interesata in livrarea catre studiouri a doua modele  Jaguar E Type in termenul stabilit. In aceste conditii studiourile s-au orientat catre Volvo P1800, alegere care a fost agreeata si de Roger Moore. Cu aceasta masina "Sfantul" va parcurge toate cele 116 episoade. Masina aleasa era un coupe alb, inmatriculat "ST-1". Insusi Roger Moore a cumparat trei coupe-uri 1800 de-a lungul timpului.

 Pe plan evolutional masina a ramas neschimbata intre 1961 si 1963, apoi odata cu introducerea modelului 1800S puterea creste la 108 CP si sunt simplificate ornamentele cromate. In 1966 puterea creste la 115 CP si o viteza de 175 km/h. In 1968 motorul evolueaza la  1986 cmc si 118 CP. Prima modificare majora apare in 1969 cand motorul B20 este echipat cu injectie de benzina Bosch D Jetronic, puterea  creste la 130 CP si viteza creste la 185. Masina devine  1800 E si va beneficia de noi retusuri estetice. Optional se putea echipa si cu o cutie de viteze automata.

Din 1968 se punea problema inlocuirii coupe-ului cu varianta actualizata. Dupa mai multe incercari a fost ales proiectul carosierului italian Coggiola si va lansat in august 1971 sub denumirea de 1800 ES, caroseria fiind modificata in stil "break de chasse" cu haion din sticla. In afara modificarilor de stil partea mecanica va ramane aceiasi. Volvo 1800 a fost produs in 47.491 exemplare, ultima masina iese de pe banda la 23 iunie 1973 ora 14,incheind o frumoasa cariera de 12 ani.

Nu lipsit de interes este anduranta  acestui coupe, intrat in "Cartea recordurilor". Americanul Irv Gordon poseda un Coupe 1800 S din anul 1966, cumparat de nou. De atunci el a parcurs pana in septembrie 2006, 4 milioane de km cu aceiasi masina. Motorul a fost schimbat dupa primul milion de km, iar schimbul de ulei s-a facut la 5.000 km.


Impresii ale unor publicatii auto la drive-testul cu Volvo P1800

Autocar, Iulie 20, 1962
(P1800). “Aceasta masina este diferita de o masina obisnuita si nu are nici un viciu ascuns. In timp ce este dificil sa te hotaresti asupra uneia dintre calitatile masinii, formula pare ideala chiar si la ₤1850 pentru ca coupeul este foarte bine echipat. Volvo poate foarte bine sa aiba dificultati in a satisface cererile pentru P1800.”

Motor Sport, Septembrie 1962
(P1800). “Cu Volvo este o calatorie placuta, o masina linistita pentru calatorii lungi, ideal pentru cei care vor un coupe cu alura de Ferrari…”

Road & Track, Februarie 1970 (1800E). ”Pe scurt,Volvo a pastrat performantele, manevrabilitatea si eficienta franarii de la P1800 al primei serii. Dar in stil, acomodare, rafinamentul tinutei de drum si folosirea spatiului interior disponibil a ramas in urma timpului, si datorita pretului de peste ₤4500 nu s-a mai remarcat prin calitate aasamblarii pentru a completa aceste dezavantaje.”

Motor, Martie 1972 (1800ES)”... proprietarii de Volvo  tind sã fie fanatici, partizani, credinciosi, în mare mãsurã convinsi de reputatia legendarã pentru siguranta si longevitate. Noi cu sigurantã speram ca aceste calitati sunt evidente în 1800ES pentru ca el  este un autovehicul, pe care noi simtim, ca trebuie sa va bazati cu incredere pe un asemenea lucru  nu numai pentru a justifica pretul înalt ci si  pentru a compensa cu el multe caracteristici recunoscute."


Video: History of the Volvo P1800

 

Date tehnice

Volvo P1800

Volvo P1800S

Motor

 

Capacitate cilindrica

Alezaj x Cursa

Raport de compresie

Putere maxima

Cuplu maxim

Alimentare

Transmisie

Cutie de viteze

 

Caroserie

Sasiu

Suspensie fata

 

Suspensie spate

Frane

Directie

4 cilindri in linie amplasat in fata, longitudinal

1778 cm3

 

84,1 x 80 mm

9.5:1

 

100 CP/5500 rpm

108 Nm/4000 rpm

doua carburatoare SU HS6

rotile din spate

manuala cu 4 trepte + overdrive

coupe, doua usi, 2+2 locuri

autoportant

roti independente, arcuri

 elicoidale, bare antiruliu

punte rigida, arcuri elicolidale, bara Panhard

fata – discuri,  spate – tamburi

tip melc globoidal si rola

4 cilindri in linie amplasat in

fata, longitudinal

1985 cm3

 

88,9 x 80 mm

10.5:1

 

124 CP/6000 rpm

123 Nm/3500 rpm

Injectie electronica Bosch

rotile din spate

manuala cu 4 trepte + overdrive

break sport, trei usi, 2+2 locuri

autoportant

roti independente, arcuri

elicoidale, bare antiruliu

punte rigida, arcuri elicolidale,

 bara Panhard

fata/spate – discuri

 tip melc globoidal si rola

Dimensiuni

 

 

Lungime

Latime

Inaltime

Ampatament

Greutate

Pneuri

4.300 mm

1.676 mm

1.280 mm

2.451 mm

1.070 Kg

165 HR 15

4.384 mm

1.699 mm

1.280 mm

2.451 mm

1.100 Kg

185/70 HR 15

Performante

 

 

Viteza maxima

Acc.0-60mile/h

     (0-96 Km/h)

Consum

170 Km/h

13.2 sec.

 

10 L/100 Km

185 Km/h

9.7 sec.

 

9 L/100 Km

Pret

 

 

Pret nou

Cotatii actuale

3.940 $

3.000 – 15.000 €

5.218 $

4.000 – 20.000 €

Concurenti

 

 

 

Lancia Flavia coupe

MG B GT

Sunbeam Alpine

BMW 2002 Touring

Datsun 240Z

Reliant Scimitar GTE












































--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Interviu cu Dl. Ovidiu Ciobanu un pasionat al masinilor clasice si proprietar de Volvo P1800

Clasic-auto:
Domnule Ovidiu Ciobanu de cand sunteti pasionat de automobile clasice?  
Ovidiu Ciobanu
: De prin anii ’80.

C-a: Care a fost prima masina pe care ati remarcat-o?
O. C.: Din copilarie, atunci am remarcat  o masina Jeep Willys din timpul razboiului pe care o avea un vecin in curte. Proprietarul a restaurant-o cu piese originale si a inceput  sa circule cu ea (asta se intampla in Bacau). Ca si copil eram clientul nr. 1 la plimbat cu ea.

C-a: Care credeti ca este diferenta dintre automobilele clasice si cele moderne?
O.C.: Masinile clasice erau mult mai variate ca forme si mult mai individualizate ca model. Se construiau  manual punandu-se accent pe finete si calitate. In zilele noastre din criterii legate de aerodinamica si eficienta economica automobilele incep sa semene intre ele si este cam greu sa faci diferenta intre doua marci diferite. In plus automobilelor clasice le creste pretul in timp, pe cind celor moderne le scade valoarea in timp.

C-a: Care din modelele clasice din ultimii 30-50 ani are potential sa devina o masina de colectie (in Romania)?
O.C.: Renault Alpine A110, Renault 8 Gordini (e greu de gasit in stare foarte buna un R8 Gordini cu pret sub 25.000 euro). Mai remarc doua japoneze: Mazda Cosmo 110S cu motor tip Wankel si Toyota 2000GT. Si ca sa pun cireasa pe tort  Jaguar E-Type care este o superclasica sportiva.

C-a: Cum caracterizati un om pasionat de masini clasice? Prin ce se deosebeste el de cineva care nu are aceasta pasiune?
O.C.: De regula un colectionar de masini clasice este si un admirator de arta, lucruri vechi, o persoana care cauta sa obtina cat mai mult din istoria tehnicii (in acest caz), sa pastreze niste lucruri care se pierd. Si as mai adauga ca trebuie sa ai un ochi de artist ca sa poti aprecia o masina clasica. Multi le trateaza ca pe orice masina, le ignora.

C-a: Stim ca sinteti posesor a doua modele clasice un Volvo P1800 si o Dacia 1100. Doriti sa mai achizitionati si alt automobil clasic?
O.C.: M-ar tenta, dar sunt conditionat de spatiu (garaj) si de partea financiara. Mi-as dori un Ford Capri MK I, Opel Dilpomat V8 prima generatie si Wartburg 313.

C-a:
Ce suma ati fi dispus sa investiti pentru o masina clasica?
O.C.: Depinde de posibilitati si de starea masinii. Poti sa gasesti un exemplar in conditii bune intre 3000 si 10.000 Euro.

C-a: Fiind detinator de automobile clasice ati dori sa participati la evenimente, intalniri, expozitii, parade dedicate posesorilor de asfel de automobile?
O.C.: Asta este partea cea mai frumoasa. Acesta este si  scopul sa participi la evenimente:  intalnesti oameni noi, schimbi pareri, esti remarcat etc.

C-a: Cum considerati fenomenul auto clasic in Romania?
O.C.: Se faceau parade cu automobile clasice si inainte de revolutie. Apoi a urmat perioada de dupa revolutie cind toti au inceput sa isi achizitioneze masini din vest iar interesul pentru masini clasice a scazut. Acum fenomenul a inceput sa se dezvolte din nou si este in crestere.

C-a:
In opinia dv. pentru a se dezvolta mai repede fenomenul retro in Romania ce credeti ca ar trebui facut?
O.C.: Trebuie adaptata legislatia romaneasca la cerintele Uniunii Europene. Deja la noi au inceput sa se introduca aceste norme (in strainatate au numere de inmatriculare speciale); crearea unor cluburi pe zone(regiuni) si colaborarea cat mai stransa intre ele (organizarea de evenimente comune gen parade, expozitii etc.); sponsorizari(multi posesori sint pensionari si nu au bani sa participe cu masina la expozitii, evenimente); mai multe publicatii de specialitate.

C-a:
Ce parere aveti despre noul site lansat: www.clasic-auto.eu dedicat pasionatilor de automobile clasice?
O.C.: Imi place si este interesant. Ma bucur  de aparitia noului site pentru ca vine in completarea celorlalt site-uri dedicate fenomenului retro. Asta denota interesul pentru automobile clasice , o ferastra deschisa spre informare si documentare putand ajuta la cresterea fenomenului auto-retro in Romania.

Domnule Ovidiu Ciobanu, in numele echipei Clasic-auto, va multumim pentru amabilitatea de a ne fi acrodat acest interviu.


Text:
 Ovidiu Ciobanu
Foto: Dorin Dinca, Volvo, arhiva

 

 



  

 

 

...TOP